A Lettera | DELEGAZIONE PARLAMENTARIA : Un arringu per l’equità territuriale

A Lettera | DELEGAZIONE PARLAMENTARIA : Un arringu per l’equità territuriale

U scontru trà i deputati di a Cummissione di e Finanze è i nostri artisgiani è capi d’imprese hè statu prupiziu à cunvince nant’à a realità di u fossu chì esiste trà a Corsica è u Cuntinente è ch’elli ùn ricolmanu i dispusitivi fiscali oghjinchi, incumpletti è mal adattati.

Cundutta da Éric Coquerel, si hè immersa a delegazione di a Cummissione di e Finanze di l’Assemblea naziunale inde l’acqua impestata di l’ecunumia corsa. U scontru cù l’attori ecunomichi à u palazzu cunsulariu di Bastia hà pigliatu per i parlamentarii una dimensione pedagogica è ancu puru intruspettiva chì, per parechji frà elli – è l’anu ricunnisciuta à a fine di i dibattiti – sò state cacciate da a so mente parechje idee ricevute à u mumentu di vultà si ne à u Palazzu Bourbon. Hà pigliatu a suprana a bona fede nant’à e cunvinzione pulitiche di tutt’ognunu. Sò pussuti piglià cuscenza in particulare, longu à l’intervenzione è à e testimunianze, di a dicutumia appesa trà i vantaghji fiscali accurdati à l’isula, sottu à a forma di crediti d’impositi investimentu o a refazzione di a TVA nant’à certi prudutti, è anu fattu u custattu obbiettivu di una situazione d’iniquità trà l’artisgiani è l’impresarii di a Corsica è quelli di u Cuntinente. Ùn sò micca inde una situazione para. U Mediterraniu chì i stacca hè à tempu una prumessa d’avvene è un oceanu di custrette. Inde a so diversità, l’anu propiu capita i nostri ospiti legislatori.

L’ARTISGIANI, UNA SOPRA VALUTA UMANA

Inde u so prupositu intruduttivu, avia fattu cunnosce u decoru di modu chjaru Jean Dominici : hè l’isulanità à tempu una furtuna è un trampalu è l’ecunumia isulana un sugettu di speme è di frustrazione. « Ùn vole micca u mondu di l’intrapresa è di l’artisgianatu di perfusione publica ma esse à paru cù perspettive bugetarie è fiscale nove ch’ella pò permette st’evuluzione istituziunale, chì ci arreca oghje ghjornu l’oppurtunità è u privilegiu di scambià cù voi. » Jean-Charles Martinelli, artisgianu inde l’anima, chì gira per tutte e strade sinuose di a Corsica prufonda cum’è l’artisgianu itinerante ch’ellu ùn hè mai piantatu d’esse, hè riesciutu, per via di a so forza di cunvinzione, à tuccà i curdati sensibuli. Difende u presidente di a CMA 20 000 intraprese artisgianale è u doppiu d’impieghi : « Raprisentanu una sopra valuta, ecunomica è umana, per sta terra. Senza elle, puderia perde a ruralità u so soffiu vitale. S’è no l’abbandunemu, senza sustegnu, senza misure fiscale per aiutà le à tene è attrae i giovani chì bramanu di campà in paese, hè distinata a Corsica di l’internu à diventà un disertu sterile. »

I parlamentarii prisenti chì pensavanu chì l’aspirazione di a Corsica à avè un statutu d’autunumia si pudia apparentà à una fughjita in avanti, à un soprincantu ideulogicu, sò pussuti, omancu per parte, revisà u so ghjudiziu : inghjennanu e sfarente ostruzzione di l’isulanità una prudenza è una resilienza chì tiranu à frenu u spiritu d’intrapresa. È nustriscenu u timore di predazione venute da fora. Di fatti, hà insistitu u Presidente di u Cunsigliu esecutivu, chì hà accumpagnatu i deputati di a Cummissione di e Finanze, nant’à u riattaccamentu à vene di a CCI à a Cullettività per tene a maestria publica di i porti è di l’aeroporti.

« CREÀ È SVILUPPÀ QUÌ, HÈ UN STRAZIU »

« Simu venuti prima per ascultà è vede, in quantu à a fiscalità, s’ella era pussibule di ammintà certe evuluzione. » É ric C oquerel, c hì c i h à c uncessu una intervista, averà vistu, quant’è i so culleghi, a sa vuluntà propiu esaudita. Longu à e testimunianze ammintate, sò stati trapassati i preghjudizii : u bisognu imperiosu di impurtà, à una scala larga, di sopra attrazzà si, di sopra appruvistà, cù un mercatu strettu, una ingenieria embriunale è a strada senza sboccu di u ricrutamentu è di a trasmissione, face chì, in fine di contu, pate u sciffru d’affari, secondu i settori, una atrufia di 7 à 12 %. Senza mancu ammintà a calata di u murale.

« Creà è sviluppà in Corsica, hè un straziu chì s’assumiglia à un sacerdoziu » : Pierre Orsini, capu di un’intrapresa famigliale è vice presidente di a camera, hà fattu tuccà propiu da vicinu sta spustata trà a Corsica è u Cuntinente induv’ellu hà trovu u spaziu, i lucali, i quadri, u tappettu rossu amministrativu è a reta stradale chì li anu permessu di fà cresce e so attività luntanu da i so lochi ! A ci cunferma Olivier Valery : accatamalzeghja a Corsica e cumplicazione cù l’effettu di una cascia di ricoccu ; s’arritrova u materiale rutulante cù un livellu di frustatura più rapidu, ùn hà micca accessu u turisimu à e risorze per mudernizà si, u costu di l’energia è di e materie prime hè più altu chè inde u restu di a metropula invece ch’elle sò più basse e paghe è ch’ellu hè più debbule u putere di compra. D’altronde, u fattu di girà in permanenza e strade suminate di scoglii senza pudè cuntà nant’à una intelligentsia ghjuridica è tecnica, nant’à una simplificazione amministrativa o i crediti d’impositu di più adattati ùn dà nè a forza, nè u tempu, nè i mezi di risponde à e chjame à prugetti da ogni locu ch’elli venghinu. È ùn hè micca cù a palla di a disparità liata à i pedi ch’ella surterà u capu di l’acqua a Corsica ecunomica è suciale è ch’ella risplenderà inde u Mediterraniu, unu di i scarsi punti d’accordu trà Emmanuel Macron è Éric Coquerel… Secondu una stima recente di u guvernu, sò stimati à circa 400 milioni d’eurò i vantaghji fiscali di a Corsica è i trampali cagiunati da l’isulanità trà 700 milioni è una milliarda. Turnà à visità a fiscalità, pudè adattà i testi legislativi à e specificità di u territoriu, ammaestrà i flussi di a sulidarità naziunale di modu efficace : eccu unepoche di suluzione chì viaghjanu. Ùn pudia sperà megliu a CCI di Corsica per fà si sente à u più altu livellu di u Statu chè i membri di a Cummissione di e Finanze di l’Assemblea naziunale.

Article disponible en version française

ARTICLE PARU DANS L’ÉDITION N°42 (mars  2024) DE LA LETTRE – CCI DE CORSE

Lire La Lettre